Leccinum versipelle
Leccinum versipelle | ||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Irudi gehiago | ||||||||||||||||||||||||||||
Sailkapen zientifikoa | ||||||||||||||||||||||||||||
Erreinua | Fungi | |||||||||||||||||||||||||||
Klasea | Agaricomycetes | |||||||||||||||||||||||||||
Ordena | Boletales | |||||||||||||||||||||||||||
Familia | Boletaceae | |||||||||||||||||||||||||||
Generoa | Leccinum | |||||||||||||||||||||||||||
Espeziea | Leccinum versipelle Snell, 1944 | |||||||||||||||||||||||||||
Basionimoa | Boletus versipellis | |||||||||||||||||||||||||||
Mikologia | ||||||||||||||||||||||||||||
|
Leccinum versipelle Boletaceae familiako onddoa da.[1]
Sinonimoak: Boletus testaceoscabrum, Trachipus testaceo-scabrum, Boletus rufescens, Leccinum testaceoscabrum, Boletus versipellis var. rufescens, Krombholzia aurantiaca f. rufescens, Leccinum aurantiacum, Krombholziella rufescens, Leccinum floccopus.
Deskribapena
Kapela: 8 eta 15 cm bitarteko diametrokoa. Hemisferikoa eta gero zabaldu samarra. Hori laranja bizi samarreko kolorekoa, uniformea. Ertza batzuetan laranja kolore gehiagorekin.
Tutuak: Luzeak, oinak eutsita. Zuri zikin kolorekoak edo grisaxkak.
Poroak: Txiki samarrak, biribilak. Grisak edo gris-oliba antzeko kolorekoak.
Hanka: 10 eta 15 cm bitarteko garaierakoa eta 3 eta 5 cm bitarteko diametrokoa. Luzea, oinarrira loditua, ia sabelduna. Hondo zimur zuri baten gainean ezkata beltzez estalia.
Haragia: Zuria, urdinez edo gorriz tindatzen da denean, trinkoa. Usaingabea eta zapore gozokoa.[2]
Etimologia: Boletus terminoaren etimologia eztabaidagarria da. Testaceo-scabrum epitetoa latinetik dator, terrakota, adreilu esan nahi duen “testaceus” hitzetik. Bere koloreagatik.
Jangarritasuna
Jangarria.[3]
Nahasketa arriskua
Sarritan Boletus rufus delakoarekin nahasten da, oso antzekoak dira.
Sasoi eta lekua
Udan eta udazkenean. Urkien azpian.
Banaketa eremua
Kanada, Ameriketako Estatu Batuak, Alaska, Mexiko, Groenlandia, Islandia, Europa, Errusia, Himalaiako eremua, Mongolia, Japonia.[4]
Erreferentziak
- ↑ Euskal Herriko perretxiko eta onddoak, 2013, 2014, 2016, 2017, Fernando Pedro Pérez, Kultura Saila, Eusko Jaurlaritza • Bizkaiko Perretxiko eta Onddoak, A.D.E.V.E., 2012 • Euskalnatura • Euskal Herriko Onddoak. 5 tomos, Luis García Bona, Kriselv, 1987 • Catálogo micológico del País Vasco, Aeranzadi, 1973 • Mendizalearen Hiztegia [mikologia], Ostadar Mendi Taldea.
- ↑ (Gaztelaniaz) Lotina, Roberto. (1985). Mil setas ibericas. Diputacion foral de vizcaya, 388 or. ISBN 84-505-1806-7..
- ↑ (Gaztelaniaz) Cetto, Bruno. (1987). Guia de los hongos de Europa. Ediciones Omega, S. A. Barcelona, 545 or. ISBN 84-282-0253-6 (T.I). ISBN: 84-282-0538-8 (O.C.)..
- ↑ Leccinum versipelle: GBIF—the Global Biodiversity Information Facility.
Kanpo estekak
- Datuak: Q533017
- Multimedia: Leccinum versipelle / Q533017
- Espezieak: Leccinum versipelle