Constantin Bălăceanu-Stolnici (n. , București, România – d. , București, România) a fost un om de știință român, medic neurolog, profesor de Neuropsihologie și Anatomie a Sistemului nervos, membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și al Academiei de Științe Medicale din România. A fost, de asemenea, Director de Onoare al Institutului de Antropologie "Fr. I. Rainer" al Academiei Române și Președintele de Onoare al Societății Academice de Antropologie. Descendent al Bălăcenilor, veche familie boierească aparținând nobilimii pământene, căreia în secolul al XVII-lea aula imperială vieneză i-a conferit titlul de conte al Sfântului Imperiu Romano-German și i-a concesionat stema.
Bălăceanu-Stolnici a urmat Liceul „I.C. Brătianu” din Pitești, unde a dat bacalaureatul în 1941. Între anii 1941-1947 urmează cursurile Facultății de Medicină din București, obținând în 1948 titlul de Doctor în Medicină și Chirurgie, cu teza Considerații asupra complexului cerebelo-dento-olivar, realizată sub conducerea profesorului Ion T. Niculescu. În 1967 a fost confirmat Doctor în Științe Medicale de către IMF-București și Ministerul Învățământului.
Activitatea didactică
Acest articol sau această secțiune este sub formă de listă și trebuie rescris sub formă de text format din fraze legate. Eticheta a fost introdusă în martie 2013
1949-1952 asistent la catedra de Neurologie (prof. N. Ionescu-Sisești). În 1952 este exclus de la catedră și din Institutul Medico-Farmaceutic, pe motive politice.
Medic primar geriatru și șef de secție la Institutul Național de Gerontologie (1974-1993), din 1991 director general al Institutului.
Șeful Serviciului Metodologic de Neurologie și Neurochirurgie (1965-1970), cu sarcina de coordonare a activității rețelei naționale medicale în aceste specialități.
În 24 aprilie2007, ziarul "Cotidianul" a dezvăluit faptul că Bălăceanu-Stolnici a fost informator al Securității începând cu anul 1974, având numele de cod "Laurențiu"[3][4].[nefuncțională] Acesta a recunoscut că a semnat notele informative cu pseudonimul Laurențiu, ca informator, pe vremea când era șef de secție în cadrul Institutului Ana Aslan (1974-1993).[5] Chiar dacă legătura sa cu Securitatea a fost făcută cunoscută după 1989, dosarele din arhivele CNSAS au scos însă la iveală că delațiunile semnate de academician cu numele de cod „Laurențiu” nu se refereau doar la pacienții săi străini de la Spitalul „Elias”, așa cum a mărturisit, ci și „la Regele Mihai, la legionari, la Ion Rațiu”.[6]
În ediția Cotidianul din data de 28 noiembrie2007, articolul intitulat „Bălăceanu-Stolnici, complice la asasinatele de la Europa Liberă” prezintă documente (înscrisuri pe care era dactilografiat numele de cod „Laurențiu”), prin care planuri ale casei lui Vlad Georgescu au fost trimise către fosta conducere comunistă. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității nu a confirmat autenticitatea acestor documente.
Într-un interviu acordat jurnaliștilor de la Cotidianul, Constantin Bălăceanu-Stolnici neagă însă aceste afirmații. Cu toate că recunoaște faptul că îl cunoștea pe Vlad Georgescu, acesta nu își explică cum au apărut aceste detalii în dosarul cu numele lui de cod ("Laurențiu") și neagă faptul că Securitatea i-ar fi cerut vreodată să ofere planul casei lui Vlad Georgescu.[7]
Într-un articol demascator-satiric, jurnalistul Neculai Constantin Munteanu, fost editor la Radio Europa Liberă, îl plasează pe Bălăceanu-Stolnici pe locul 4 într-un Top 5 al celor mai scârboși informatori ai Securității: „A lucrat pentru Securitate până la revoluție. În decembrie 1989 era propus pentru trecerea la un nivel superior al muncii informative la Directia a III-a, Contraspionaj. Ironia sorții, revoluția a pus capăt carierei unui turnător cu vocație și cu perspective. Un destin frânt!”[8][9][10][11]
Publicații
Neuroștiință
Elemente de Anatomie și Fiziologie a Sistemului Nervos, 1948
^Europa Liberă, Top 5: Cei mai scârboși informatori
^Cei mai scârboși informatori « Institutul Român de Istorie Recentă/The Romanian Institute for Recent History, irir.ro
^EUROPA LIBERĂ: TOP 5 Cei mai SCÂRBOȘI INFORMATORI ai SECURITĂȚII, evz.ro
^Top 5 cei mai scârboși informatori | Revista Atheneum, www.atheneum.ca
Legături externe
Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – B
Astăzi e ziua ta: acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici Arhivat în , la Wayback Machine., 6 iulie 2012, Roxana Vintila, Jurnalul Național
CNSAS: Constantin Balaceanu-Stolnici si mitropolitul Corneanu, colaboratori ai Securitatii[nefuncțională], 28 august 2007, Bogdan Enache, stiri.rol.ro
Constantin Balaceanu Stolnici a spionat la "Europa Libera"[nefuncțională], 4 decembrie 2007, Bogdan Enache, stiri.rol.ro
Balaceanu-Stolnici, complice la asasinarea directorilor Europa Libera, 29 noiembrie 2007, 9AM.ro
"Laurentiu" Stolnici: "De ce sa ma retrag?" Arhivat în , la Wayback Machine., 12 decembrie 2007, Andrei Luca Popescu, România liberă
Constantin Bălăceanu-Stolnici, teroristul numărul unu al neamului românesc Arhivat în , la Wayback Machine., 13 decembrie 2007, Cătălin Sturza, revistacultura.ro
Interviuri
VIDEO Constantin Bălăceanu-Stolnici, academician: „Se resimte că Traian Băsescu a fost ofițer de marină”[nefuncțională], 15 iulie 2011, George Rădulescu, Adevărul
Interviu Constantin Bălăceanu-Stolnici: Să îngrijim via cu dragoste, ca pe un obiect personal, vinul.ro
Constantin Balaceanu Stolnici: Istoria nu a fost de partea mea! Arhivat în , la Wayback Machine., 17 decembrie 2012, Eveline Pauna, Revista Tango
Acad. CONSTANTIN BĂLĂCEANU-STOLNICI - "Mă consider un om al locului și al timpului meu", Corina Pavel, Formula AS - anul 2015, numărul 1148
CONSTANTIN BĂLĂCEANU - STOLNICI - interviu de excepție | Mihai Căsălean, 25 martie2022