Familia Sonnenbruck

Prezență online
Familia Sonnenbruck
Die Sonnenbrucks
Afișul românesc al filmului
Titlu original	Die Sonnenbrucks
Gen	film dramatic ecranizare
Regizor	Georg C. Klaren
Scenarist	Georg C. Klaren
Bazat pe	piesa Nemții (Niemcy) a scriitorului polonez Leon Kruczkowski
Studio	DEFA
Director de imagine	Fritz Lehmann
Montaj	Friedel Welsandt
Muzica	Ernst Roters
Distribuție	Eduard von Winterstein Maly Delschaft Ursula Burg Raimund Schelcher
Premiera	1 martie 1951
Durata	99 minute a/n
Țara	RDG
Limba originală	germană
Disponibil în română	subtitrat
Pagina IMDb
Modifică date / text

Familia Sonnenbruck (titlul original: în germană Die Sonnenbrucks) este un film dramatic est-german, realizat în 1951 de regizorul Georg C. Klaren, după piesa din 1949 Nemții (Niemcy) a scriitorului polonez Leon Kruczkowski, protagoniști fiind actorii Eduard von Winterstein, Maly Delschaft, Ursula Burg și Raimund Schelcher.^[1]

Conținut

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

În 1943, profesorul universitar Walter Sonnenbruck din Göttingen, este o persoană apolitică ce își trăiește viața adâncit în lucrările sale de știință, în cel de-al treilea Reich. Spre deosebire de el, asistentul său Peters, este închis în lagărul de concentrare din cauza convingerilor sale politice.

Profesorul tocmai sărbătorește 30 de ani de predare la universitate și așteaptă sosirea fiului care este SS-ist în Norvegia, precum și fiica, pianistă în Franța ocupată. Dar vine și fostul coleg Peters, care tocmai a reușit să evadeze și îi cere ajutor lui Sonnenbruck căruia deși îi este frică, nu îl denunță pe fugar. Mai mult chiar, fiica sa Ruth îl ajută pe Peters să se ascundă, dar este denunțată de cumnata ei și plătește cu viața acest act umanitar.

După sfârșitul războiului, Sonnenbruck, trebuie să trăiască la universitate, experiența din partea colegilor care n-au învățat nimic de la viață și îl defăimează pentru atitudinea sa umanitară. Se întâlnește din nou cu Peters la un congres medical din Jena (RDG), unde a fost invitat de fostul său asistent. Întors de la congres, atitudinea colegilor fiind și mai ostilă, profesorul se hotărește să se mute la Jena.