Nebuloasă solară
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în decembrie 2022 |
În cosmogonie, ipoteza nebulară este modelul cel mai larg acceptat să explice formarea și evoluția sistemului solar. Acesta a fost propus pentru prima dată în 1734 de către Emanuel Swedenborg. Inițial s-a aplicat numai pentru propriul nostru sistem solar, această metodă de formare a sistemelor planetare fiind acum considerată ca valabilă pentru tot universul. Varianta modernă larg acceptată a ipotezei nebulare este nebuloasa solară.
Nebuloasa solară (care se mai numește și nebuloasă solară primordială) este în cosmogonia actuală un nor molecular interstelar din care s-a format cândva sistemul solar . Acești nori se mai numesc și nebuloase în astronomie . Precum și toți norii moleculari, nebuloasa solară a conținut în mare parte gaz și relativ puțin praf . Materia soarelui, întrucât și planetele care orbitează în jurul soarelui, și alte corpuri cerești din sistemul solar s-au format din această nebuloasă.
Ce știm astăzi:
Conform cunoștințelor actuale, procesul de formare al stelelor dintr-un nor molecular urmează tezele lui Immanuel Kant în puncte esențiale. Se presupune că și sistemul solar a luat ființă în acest „mod obișnuit”, precum și sistemele stelare în general.
Astăzi se presupune că nebuloasa solară era doar un fragment dintr-un nor molecular mult mai mare, norul primordial. Pe lângă sistemul solar, din acesta au apărut mii de alte sisteme stelare, astfel încât s-a format un roi stelar. Acesta s-a răspândit mai târziu în galaxie.
Nebuloasa solară avea inițial aproximativ 100 UA în diametru și de două până la trei ori masa soarelui. La un moment dat, compresia gravitațională a făcut ca miezul norului molecular să degenereze într-un colaps gravitațional. Acest lucru a dus la o protostea, un fel de „soare primordial”. Prăbușirea s-a produs inițial izotrop din toate părțile, ulterior s-a format un disc circumstelar de acreție. Din materialul lui s-a născut și soarele și au apărut și planetele. În cazul sistemului solar, s-a format un singur sistem stelar, nu un sistem stelar dublu sau multiplu, așa cum se întâmplă adesea.
Despre compoziția elementelor și compușilor chimici din nebuloasa solară, pe lângă soare și planete, de ex. oferă și meteoriții informații.
[1]
- ^ „scinexx | Das Wissensmagazin”. www.scinexx.de. Accesat în 26 noiembrie 2022.
 | Acest articol despre astronomie este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa! |
