Stelian Gruia

Stelian Gruia
Date personale
Născut	16 aprilie 1933[1]
Decedat	16 octombrie 1996 (63 de ani)[2]
Înmormântat	Mănăstirea Cernica
Cetățenie	România[3]
Ocupație	traducător
Limbi vorbite	limba română
Modifică date / text

Stelian Gruia (nume la naștere Stelian Iațentiuc, n. 16 aprilie 1933, Arbore, Suceava, Regatul României – d. 16 octombrie 1996, București, România) a fost un scriitor și traducător român de origine ucraineană, de limbă română și ucraineană.

S-a născut într-o familie de țărani. A urmat gimnaziul de la Liceul de băieți din Rădăuți, unde a și terminat cursurile gimnaziale. A urmat apoi cursurile Liceului Comercial din Suceava, pe care l-a absolvit în anul 1952. După terminarea liceului s-a înscris la Universitatea București, Facultatea de Filologie, ale cărei cursuri le-a urmat între anii 1952-1955, transferându-se apoi, ca bursier, la Universitatea „Taras Șevcenko” din Kiev, unde a învățat doi ani, unde s-a specializat în slavistică. A lucrat apoi ca lector și profesor de literatură ucraineană la facultatea de limbi slave a Universității din București. ^[4]

Deoarece în vremea sa scrierile critice sau pamfletare la adresa măsurilor de economic politică internă și externă a țării erau interzise, nuvela sa intitulată Reportaj despre seceriș, care descrie protestele împotriva colectivizării, a fost scoasă din volumul său de colecție.^[5]

Lucrarea sa de doctorat a fost consacrată lui Taras Șevcenko, pe baza căreia a scos apoi două cărți, una în limba ucraineană, Moletva i procliat (Rugă și blestem), la Editura "Kriterion", București 1995, și una în limba română, Taras Șevcenko, la Editura "Aritmos", București 2001.^[6]

• 1964 – Roata norocului;
• 1968 – Sâmbăta morților, Editura Luceafărul;
• 1973 – Ciobanul și cireșul sălbatic.

• 1958 – Eminescu în versuri ucrainene;
• 1971 – Străfunduri;
• 1974 – Dume (antologie de literatură universală), 128 pagini, traducere, cuvânt înainte și note de Stelian Gruia, Editura Univers;
• 1975 – Balada locului, Poezie ucraineană din România;
• 1977 – Baladele Arborei;
• 1979 – Nord, 112 pagini, Editura Albatros;
• 1991 – Măgărușul năzdrăvan (poezii pentru copii).

• 1983 – Calul Negru, 236 pagini, Editura Cartea Românească;
• 1986 – Un an, o viață, 215 pagini, Editura Cartea Românească;
• 1995 – Poet pe Golgota Basarabiei (roman închinat lui Grigore Vieru), 188 pagini, Editura Eminescu, ISBN 973-22-0403-6;
• 1995 – Prințul Constantin, 410 pagini, Editura Viitorul Românesc, ISBN 9739172172; ISBN 9789739172172.

• 1995 – Moletva i procliat (Rugă și blestem), Editura "Kriterion", București
• 2001 – Taras Șevcenko, Editura "Aritmos", București

• Adrian Dinu Rachieru: Poeți din Bucovina, 544 pagini, Editura Helicon, Timișoara, 1996

• 1993 – volumul Nebănuitul vers al Lunii, o antologie de versuri din lirica universală, în care prezintă poezii ale poeților din 17 țări sovietice.

• Ivan Reboșapka: Ukrainska mova - Pidrucinek dlia VIII clasu, 321 pagini, Editura Didactică și Pedagogică, 2000^[7]

• În anul 2006, Bibliotecii Comunale Arbore i-a fost atribuit numele scriitorului Stelian Gruia, născut în comuna Arbore. Biblioteca posedă și o donație de carte făcută de familia scriitorului Stelian Gruia.^[8]

• Marian Popa, Dicționar de literatură română contemporană. Ed.II, Ed. Albatros, 1977, p. 256

• Biblioteca Congresului SUA
• Biblioteca Națională a Republicii Moldova^{[nefuncțională]}