Valentina Visconti

Ducesă de Orléans

Valentina Visconti (scenă din romanul lui Dumas, „Isabeau de Bavaria”, 1837)

Date personale

Născută

1366

Milano, Signoria Milano^⁠(d)

Decedată

4 decembrie 1408 (42 de ani)^[1]

Valentina Visconti (n. 1366, 1368 sau 1371 – d. 4 decembrie 1408^[4]) aparținând familiei Visconti, a fost contesă suverană de Vertus și ducesă consoartă de Orléans ca soție a lui Ludovic I, Duce de Orléans, fratele mai mic al regelui Carol al VI-lea al Franței.^[5]

Biografie

S-a născut la Milano și a fost fiica primului Duce de Milano, Gian Galeazzo Visconti, și a primei lui soții, Isabela de Valois, fiica regelui Ioan al II-lea al Franței. Prin mama ei, Valentina a fost contesă suverană de Vertus din 1372, titlu pe care l-a împărțit cu soțul ei.

S-a căsătorit cu vărul ei primar, Ludovic de Valois, în septembrie 1389 printr-o dispensă papală. Contractul ei de căsătorie stipula că dacă nu va avea moștenitori pe linie masculină, ea va moșteni posesiunile familiei Visconti. Din acest motiv, nepotul ei, Ludovic al XII-lea al Franței, va pretinde ducatul Milano și va începe războaiele italiene.

Datorită intrigilor de la curtea lui Carol al VI-lea și a dușmăniei pe care i-o purta regina Isabela de Bavaria, Valentina a fost exilată de la curte și a părăsit Parisul. Au existat zvonuri conform cărora Isabela avea o relație cu Ludovic și Valentina era foarte apropiată de rege, care se afla într-o foarte proastă stare mentală.

Patroană a poetei Eustache Deschamps, care a scris o poezie în onoarea ei, Valentina a fost, de asemenea, mama unuia dintre cei mai faimoși poeți francezi: Charles de Orléans.

Soțul ei a fost ucis de vărul și rivalul său politic, ducele Ioan de Burgundia, în 1407. Valentina a supraviețuit soțului ei doar puțin peste un an. A murit în decembrie 1408 la Blois.

Descendenți

o fiică (1390);
Ludovic (1391–1395);
un fiu (1392);
Ioan Filip (1393);
Carol, duce de Orléans (1394–1465), tatăl regelui Ludovic al XII-lea al Franței;
Filip (1396–1420), conte de Vertus;
Ioan, conte de Angoulême (1404–1467), bunicul regelui Francisc I al Franței;
Maria (1401);
Margareta (1406–1466), contesă de Vertus, căsătorită în 1423 cu Richard de Bretania, Conte de Étampes; fiul lor a fost Francisc al II-lea, duce de Bretania.

Printre descendenții ei a fost și regele Henric al IV-lea al Franței (1553–1610), fondator al Casei de Bourbon.^[6]

Note

^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ ^a ^b ^c Kindred Britain
^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ Williams, George L. (11 august 2004), Papal Genealogy: The Families and Descendants of the Popes (în engleză), McFarland, ISBN 978-0-7864-2071-1, accesat în 10 ianuarie 2023
^ Emerton, Ephraim (1917). The Beginnings of Modern Europe (1250-1450). Boston: Ginn & Co. p. 406. Accesat în 11 februarie 2011.
^ Williams, George L. (2004). Papal Genealogy: The Families and Descendants of the Popes. Jefferson, NC: McFarland. p. 156. ISBN 0-7864-2071-5. Accesat în 27 martie 2011.